Psihoze simptomatice

Main Article Content

Aurelia Hușanu
Larisa Boronin

Abstract

În lucrarea de absolvire sunt descriși: factorii de risc și factori favorizanți în dezvoltarea psihozelor exogene, de asemenea, etiologia, mecanismele patogeniei simptomelor simptomatice în maladiile somatice în boli de geneză diferită. Accentul se face pe relația temporală dintre stările psihologice și patologiile somatice în perioada acută și posibilele consecințe organice în maladiile cronice. Lucrarea abordează probleme legate de terminologia, clasificarea psihozelor simptomatice, sunt descrise simptome și sindroame specifice, particularitățile tabloului clinic în diverse condiții și patologii, intoxicații, patologii somatice, endocrine, vasculare, neurologice, infecțioase și neinfecțioase. Conform conceptului lui Karl Bonhoeffer (1908), descris acum 115 ani în urmă, creierul uman are capacitatea de a răspunde la pericole exogene de etiologie diferită cu cinci tipuri similare de reacții psihopatologice nesprecifice: 1. Delirium; 2. Tulburări crepusculare cu disforii; 3. Amenție; 4. Oneiroid; 5. Halucinoză verbală acută. [18, 19] Psihiatrul german Karl Bonhoeffer a explicat nespecificitatea răspunsului mental la diferiți excitanți exogeni prin natura organică a reacțiilor creierului și medierea lor de către mediul intern al organismului. Mai târziu, el a mai inclus printre acestea reacții noi descoperite, cum ar fi: 1. Mania; 2. Depresia; 3. Simptomatologie catatonică; 4. Labilitate emoțională; 5. Hiperestezii; 6. Sindrom amnestic (Korsakoff) [19] Sunt elucidate 3 tipuri de psihoze simptomatice: acute, prelungite, periodice, de asemenea, psihosindromul organic, care reprezintă consecința în evoluția nefavorabilă a unei psihoze simptomatice suferite anterior. [10, 16] Sunt studiate simptomele neuropsihiatrice specific în 20 de afecțiuni și patologii în cadrul psihozelor exogene.


Google Scholar

CrossRef

OUCI

Scilit

WorldCat

Index Copernicus

Semantic Scholar

Article Details


How to Cite
Hușanu, A., & Boronin, L. (2023). Psihoze simptomatice. Scientific Collection «InterConf+», (32(151), 242–251. https://doi.org/10.51582/interconf.19-20.04.2023.026

References

Ambros F. Clinical examination and a case history taking. Pocket Guide, Chișinău, 2005.

Benros ME, Eaton WW, Mortensen PB. The epidemiologic evidence linking autoimmune diseases and psychosis. Biol Psychiatry. 2014;75(4):300-306. DOI: https://doi.org/10.1016/j.biopsych.2013.09.023

Byrne P. Managing the acute psychotic episode. BMJ. 2007;334(7595): 686-692. DOI: https://doi.org/10.1136/bmj.39148.668160.80

Freedman R, Olincy A, Buchanan RW, Harris JG, Gold JM, Johnson L, Allensworth D, Guzman-Bonilla A, Clement B, Ball MP, Kutnick J, Pender V, Martin LF, Stevens KE, Wagner BD, Zerbe GO, Soti F, Kem WR. Initial phase 2 trial of a nicotinic agonist in schizophrenia. Am J Psychiatry. 2008 Aug;165(8):1040-7 DOI: https://doi.org/10.1176/appi.ajp.2008.07071135

Geddes AE, Huang XF, Newell KA. Reciprocal signalling between NR2 subunits of the NMDA receptor and neuregulin1 and their role in schizophrenia. Prog Neuropsychopharmacol Biol Psychiatry. 2011 Jun 01;35(4):896-904. DOI: https://doi.org/10.1016/j.pnpbp.2011.02.017

Ghid de psihiatrie. În 2 volume. T.1/A.S.Tiganov, P 84 A.V. Snezhnevsky, D.D. Orlovskaya și alții; Ed. A.S. Tiganova. - M: Medicină, 1999. - 712 p: ill., [2] l.ISBN 5-225-02676-1.

Ghid pentru psihiatrie, ed. GV Morozova, v. 2, p. 84, M., 1988; Ghid pentru psihiatrie, ed. AV Snezhnevsky, t. 2, p. 228, M., 1983

Janzarik W. Jaspers, Kurt Schneider and the Heidelberg school of psychiatry. Hist Psychiatry. 1998 Jun;9(34 Pt 2):241-52. doi: 10.1177/0957154X9800903406. PMID: 11620106. DOI: https://doi.org/10.1177/0957154X9800903406

Mică enciclopedie medicală. - M.: Enciclopedia medicală. 1991-1996. 2. Primul ajutor. - M.: Marea Enciclopedie rusă. 1994. 3. Dicționar enciclopedic de termeni medicali. - M.:Enciclopedia sovietică. - 1982-1984.

Pejchl J. Symptomatické psychózy [Symptomatic psychoses]. Cesk Psychiatr. 1989 Apr;85(2):127-37. Czech. PMID: 2731272.

Samele, C. (2004). Factors leading to poor physical health in people with psychosis. Epidemiology and Psychiatric Sciences, 13(3), 141-145. doi:10.1017/S1121189X00003407 DOI: https://doi.org/10.1017/S1121189X00003407

Sigström, R., & Gustafson, D. (2019). Epidemiology of Psychotic Disorders: Methodological Issues and Empirical Findings. In C. Cohen & P. Meesters (Eds.), Schizophrenia and Psychoses in Later Life: New Perspectives on Treatment, Research, and Policy (pp. 1-12). Cambridge: Cambridge University Press. Doi: 10.1017/ 9781108539593.002. DOI: https://doi.org/10.1017/9781108539593.002

van Os J, Hanssen M, Bijl RV, Vollebergh W. Prevalence of psychotic disorder and community level of psychotic symptoms: an urban-rural comparison. Arch Gen Psychiatry. 2001 Jul;58(7):663-8. DOI: https://doi.org/10.1001/archpsyc.58.7.663

Zhmurov V.A. Zh77 Psihiatrie / V.A. Zhmurov. - M .: Doctor inteligent, 2018. - 1312 p. ISBN 978-5-6040667-1-3.

Цыганков Б.Д., Овсянников С.А. Психиатрия. Руководство для врачей, Издательская группа "ГЭОТАР-медиа", 2011. - 489 с.ISBN: 978-5-9704-1905-2.

http://tapemark.narod.ru/psycho/simptomatich-psixozy.html#04

https://psyera.ru/6676/simptomaticheskie-psihozy

https://studfile.net/preview/6033475/

https://thepresentation.ru/medetsina/psihicheskie-rasstroystva-pri-somaticheskih-infektsionnyh-endokrinnyh

https://www.crdm.md/images/ups/protocol/tumorile_maligne_ale_tesuturilor_moi.pdf

https://www.psychiatry.ru/lib/54/book/32/chapter/744

https://www.psychiatry.ru/lib/55/book/32/chapter/75